ESCROCHERIILE CU ACȚIUNI COMUNE ȘI CUM SĂ VĂ PROTEJAȚI

Ce sunt escrocheriile cu acțiuni comune?

Escrocheriile de pe piața bursieră sunt activități frauduloase care manipulează prețurile acțiunilor sau înșeală investitorii pentru câștiguri financiare. Aceste scheme vizează atât investitorii fără experiență, cât și pe cei experimentați, deghiind adesea înșelăciunea sub pretextul unor informații fiabile, randamente promițătoare sau sfaturi din interior. Recunoașterea acestor escrocherii poate ajuta la evitarea pierderilor financiare substanțiale.

Printre cele mai răspândite tipuri de escrocherii cu acțiuni se numără:

• Schemele de tip „pump-and-dump” – Eforturi coordonate de a umfla prețul unei acțiuni prin declarații înșelătoare înainte de a o vinde, determinând alte persoane să piardă bani atunci când prețul se prăbușește.
• Știri false și comunicate de presă – Distribuirea de informații false sau exagerate pentru a manipula sentimentul investitorilor și activitatea de tranzacționare.
• Sfaturi din interior sau sfaturi despre acțiuni – Convingerea investitorilor să acționeze pe baza unor presupuse informații din interior, care sunt adesea fabricate sau ilegale de utilizat.

Aceste tactici sunt adesea greu de detectat de la început, mai ales atunci când sunt furnizate de surse aparent credibile, cum ar fi forumuri, e-mailuri, influenceri de pe rețelele sociale sau chiar site-uri web de știri frauduloase.

Înțelegerea acestor escrocherii îi ajută pe indivizi să dezvolte abilitățile de a efectua diligența necesară și de a pune la îndoială credibilitatea propunerilor cu randament ridicat. Informarea este prima linie de apărare împotriva acestor practici manipulative.

De ce vizează escrocheriile investitorii de acțiuni?

Accesibilitatea tranzacționării online și atracția psihologică a randamentelor rapide ale investițiilor fac din piața bursieră un teren fertil pentru escroci. Escrocii exploatează prejudecățile comportamentale, cum ar fi teama de a rata ocazia (FOMO), lăcomia și comportamentul de turmă, pentru a atrage investitorii în tranzacții dubioase.

Deoarece mulți investitori noi se bazează foarte mult pe sfaturile terților și pe tendințele online, escrocii profită prin crearea de urgență și credibilitate prin campanii digitale coordonate, folosind adesea mărturii fabricate, roboți și dovezi sociale pentru a atrage victimele.

Cine este cel mai expus riscului?

Deși oricine poate cădea victimă, printre cei mai susceptibili se numără:

• Participanți noi la piață nefamiliarizați cu analiza financiară sau due diligence
• Investitori individuali care urmăresc profituri rapide sau acțiuni volatile de valoare mică
• Persoane active pe platformele de socializare sau pe forumurile de investiții nereglementate

Conștientizarea propriilor limite și a susceptibilității la mesaje persuasive este crucială pentru evitarea acestor capcane.

Cum funcționează escrocheriile de tip „pump-and-dump”?

Schemele de tip „pump-and-dump” se numără printre cele mai vechi și mai răspândite forme de fraudă pe piața bursieră. De obicei, acestea implică inflația artificială („pumparea”) prețului unei acțiuni prin informații exagerate, înșelătoare sau complet false, urmată de escroci care își vând („renunțarea”) acțiunilor odată ce prețul atinge un vârf – lăsând investitorii neștiutori cu pierderi mari.

Defalcare pas cu pas

Fluxul tipic al unei escrocherii de tip „pump-and-dump” include:

1. Achiziție: Escrocii acumulează un număr mare de acțiuni într-o acțiune cu lichiditate redusă sau de valoare mică, care nu este analizată îndeaproape de instituțiile mainstream.
2. Promovare: Aceștia încep să răspândească publicitate prin e-mailuri, SMS-uri, camere de chat pe internet, rețele sociale (Twitter, Reddit) sau newslettere plătite – prezentând acțiunea ca o „oportunitate de neratat”.
3. Volum și preț crescute: Crezând că sunt la curent cu informații privilegiate, investitorii individuali încep să cumpere, determinând creșterea volumului tranzacțiilor și a prețului din cauza creșterii cerere.
4. Realizarea profitului: Deținătorii inițiali (escrocii) își vând acțiunile pe piața umflată.
5. Prăbușire: Odată ce dumpingul se termină, prețul scade rapid, iar investitorii în urmă se confruntă cu pierderi mari, pe măsură ce acțiunea revine la valoarea sa reală sau chiar mai rău.

Exemple din lumea reală

Numeroase cazuri mediatizate evidențiază modul în care se desfășoară escrocheriile de tip „pump-and-dump”. De exemplu, în 2020, Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) a acuzat mai multe persoane pentru că au promovat online acțiuni ieftine și apoi le-au abandonat odată ce prețul a crescut din cauza urgenței investitorilor. Această înșelătorie anume a generat milioane de dolari în profituri ilicite, provocând în același timp pierderi semnificative comercianților cu amănuntul.

În Regatul Unit, Autoritatea de Conduită Financiară (FCA) a emis avertismente cu privire la scheme similare, în special cele care implică acțiuni listate pe piața AIM (Piața Alternativă de Investiții), unde controlul de reglementare este mai puțin intens decât pe bursele principale.

Semne de avertizare și steaguri roșii

Indicatorii cheie ai unei operațiuni de tip „pump-and-dump” includ:

• Promoții de investiții nesolicitate prin intermediul platformelor sociale sau prin e-mail
• Promisiuni de randamente pe termen scurt garantate sau neobișnuit de mari
• Acțiuni cu prețuri sub 1 liră sterlină (acțiuni de un penny) cu volume mici de tranzacționare
• Vârfuri de tranzacționare nesuportate de știri sau de fundamentele companiei

Înțelegerea acestor semnale poate ajuta la prevenirea căderii într-o capcană clasică a pieței.

De ce sunt greu de detectat aceste scheme?

Modern Schemele de tip „pump-and-dump” folosesc adesea mai multe aliasuri online, conținut de marketing sofisticat și semnale sociale generate de roboți, ceea ce le face să pară credibile. Aceste tactici digitale pot distorsiona comportamentul investitorilor înainte ca autoritățile de reglementare sau piețele să recupereze terenul pierdut – în special atunci când au loc pe piețe nereglementate sau emergente.

Identificarea știrilor false și a sfaturilor false

Într-o eră a comunicării digitale rapide, dezinformarea – fie că este răspândită intenționat, fie din neglijență – poate distorsiona profund deciziile de investiții. Escrocheriile financiare implică adesea distribuirea de știri false, date incorecte sau proiecții exagerate pentru a manipula încrederea investitorilor sau entuziasmul față de o anumită acțiune.

Forme de dezinformare investițională

Escrocii folosesc în mod obișnuit aceste tehnici:

• Comunicate de presă false: Știri frauduloase care anunță fuziuni, parteneriate sau produse inovatoare false pentru a stârni interesul pentru acțiuni.
• Uzurparea identității unor mass-media legitime: Crearea de site-uri web sau e-mailuri contrafăcute care reflectă publicații financiare reputate (de exemplu, The Financial Times sau Bloomberg).
• Dezinformarea influencerilor: Influenceri de pe rețelele sociale sau „experți financiari” neautorizați care distribuie informații neverificate pentru câștig personal sau compensații.
• Cele de ponturi prestabilite: Grupuri de chat private în care comentariile orchestrate creează un impuls fals pentru o acțiune.

De ce oamenii cad pradă ponturilor false

Factori psihologici precum prejudecățile autorității (încrederea în surse care par credibile), prejudecata de confirmare (crederea în ceea ce se aliniază cu opiniile existente) și manipularea urgenței (acțiunea sub presiunea timpului) joacă toate roluri în succesul campaniilor de dezinformare.

În plus, multe sfaturi frauduloase imită structura și limbajul analizelor bursiere autentice, ceea ce face și mai dificil pentru investitori să facă diferența între realitate și manipulare.

Cazuri celebre de dezinformare investițională

Pe diverse piețe, inclusiv în Marea Britanie și SUA, autoritățile au identificat cazuri de profil înalt de anunțuri false care au avut un impact substanțial asupra tranzacționării acțiunilor. Într-un caz, un comunicat de presă falsificat care susținea că un produs a fost aprobat de o firmă de biotehnologie a dus la o creștere vertiginoasă a acțiunilor acesteia – până când autoritățile de reglementare au oprit tranzacționarea.

Alte exemple includ „grupuri de pompare” pe platforme de mesagerie precum Telegram sau Discord, unde administratorii distribuie informații nesigure deghizate în informații privilegiate.

Cum să verificați fizic informațiile

Vă puteți proteja prin încorporarea acestor strategii de due diligence:

• Confirmați anunțurile de pe pagina oficială de relații cu investitorii a unei companii sau prin intermediul autorității de reglementare a bursei de valori relevante.
• Utilizați platforme de știri financiare reputate și verificați articolele din mai multe surse.
• Examinați numele de domeniu ale site-urilor de știri financiare pentru a vă asigura că sunt autentice.
• Fiți atenți la limbajul emoțional sau la promisiunile din titluri, cum ar fi „cea mai mare acțiune a deceniului”.

Dacă aveți dubii, amânați acțiunea și investigați. Informațiile demne de încredere rezistă examinării atente în timp.

Implicații juridice ale acționării pe baza unor informații false

Persoanele care tranzacționează în mod conștient pe baza unor informații neverificate sau frauduloase se pot confrunta cu consecințe de reglementare. În Regatul Unit, de exemplu, utilizarea sau diseminarea unor declarații false sau înșelătoare despre investiții poate duce la investigații FCA, amenzi sau chiar închisoare în temeiul Legii serviciilor financiare.

În cele din urmă, prudența și verificarea sunt cele mai bune mijloace de apărare împotriva escrocheriilor și a dezinformării bazate pe sfaturi de pe piețe.