PUTEREA DE CUMPĂRARE: CUM SE MĂSOARĂ ȘI DE CE CONTEAZĂ

Ce este puterea de cumpărare?

Puterea de cumpărare se referă la valoarea unei monede exprimată în funcție de cantitatea de bunuri sau servicii pe care o unitate monetară o poate cumpăra. Aceasta servește drept măsură critică a bunăstării economice pentru indivizi, companii și guverne. Simplu spus, atunci când puterea de cumpărare a unei monede scade, oamenii pot cumpăra mai puțin cu aceeași sumă de bani.

Acest concept este esențial pentru înțelegerea inflației, a costului vieții, a ajustărilor salariale și a comparațiilor economice internaționale. Factorii de decizie politică, economiștii și analiștii monitorizează frecvent puterea de cumpărare pentru a evalua politicile economice, accesibilitatea consumatorilor și stabilitatea prețurilor într-o economie.

De ce contează

Importanța puterii de cumpărare constă în efectul său direct asupra nivelului de trai. Pe măsură ce puterea de cumpărare scade din cauza unor factori precum inflația, indivizii au nevoie de venituri mai mari pentru a-și menține nivelurile obișnuite de consum. Pe de altă parte, o putere de cumpărare stabilă sau în creștere înseamnă că și-ar putea permite bunuri și servicii mai multe sau mai bune fără o creștere corespunzătoare a veniturilor.

Variabile cheie care influențează puterea de cumpărare

• Ratele inflației: O creștere susținută a nivelului general al prețurilor reduce puterea de cumpărare în timp.
• Creșterea veniturilor: Atunci când salariile depășesc inflația, puterea de cumpărare poate rămâne stabilă sau poate crește.
• Cursuri de schimb: O monedă mai slabă reduce capacitatea consumatorilor de a cumpăra bunuri importate, afectând puterea de cumpărare internațională.
• Cererea și oferta: Modificările ofertei și cererii de mărfuri de pe piață pot influența prețurile relative și capacitatea de cumpărare.

Acum, să examinăm principalele metode prin care puterea de cumpărare este cuantificată și urmărită în toate economiile, începând cu indicii prețurilor de consum.

Rolul inflației în măsurarea puterii de cumpărare

Inflația este indicatorul cel mai direct și frecvent utilizat pentru măsurarea modificărilor puterii de cumpărare dintr-o țară în timp. Este definită ca rata la care nivelul general al prețurilor bunurilor și serviciilor crește, ducând la o scădere a valorii reale a banilor.

Indicele prețurilor de consum (IPC)

Indicele prețurilor de consum (IPC) este principalul instrument utilizat de guverne și agențiile de statistică pentru a măsura inflația. Acesta reprezintă modificarea medie a prețurilor plătite de consumatori pentru un coș de bunuri și servicii de consum în timp. Acest coș include de obicei alimente, locuințe, transporturi, asistență medicală și educație, printre altele.

Fiecărui element din coș i se atribuie o pondere în funcție de importanța sa în cheltuielile gospodăriei tipice. Modificările lunare sau anuale ale IPC reflectă cât de mult au crescut sau au scăzut prețurile și, prin urmare, cum se schimbă considerabil puterea de cumpărare.

Valoare reală vs. valoare nominală

Venitul (real) ajustat la inflație este o altă modalitate de a evalua puterea de cumpărare. De exemplu, dacă salariul dvs. crește cu 5% anual, dar inflația este de 6%, puterea dvs. reală de cumpărare a scăzut de fapt cu 1%. Factorii de decizie analizează aceste valori atunci când stabilesc ratele dobânzilor, subvențiile sau standardele salariale în toate industriile.

Inflația totală vs. inflația de bază

Inflația totală surprinde inflația totală, inclusiv componentele volatile, cum ar fi prețurile alimentelor și energiei. Inflația de bază exclude aceste elemente și este adesea considerată un indicator mai stabil al tendințelor inflaționiste pe termen lung, prin urmare, un indicator mai fiabil al evoluției puterii de cumpărare.

Indicele prețurilor de producție (IPP) și impactul său

Deși se concentrează mai mult pe nivelurile comerțului cu ridicata decât pe prețurile de consum, IPP influențează și indirect puterea de cumpărare. Costurile de producție în creștere sunt în cele din urmă transferate către consumatori, împingând prețurile în sus și erodând capacitățile de cumpărare ale consumatorilor.

Mai mult, doar așteptările inflaționiste pot juca un rol. Dacă consumatorii anticipează creșterea prețurilor, aceștia își pot modifica comportamentul de cumpărare pe termen scurt, influențând potențial atât cererea, cât și nivelurile prețurilor.

Limitările măsurilor bazate pe inflație

Metricile inflației pot subestima sau supraestima impactul asupra puterii de cumpărare din cauza variației regionale a obiceiurilor de consum sau a disponibilității bunurilor. Coșurile IPC sunt actualizate periodic pentru a reflecta tendințele de consum, dar întârzierea actualizărilor poate reduce acuratețea acestora.

În plus, inflația nu surprinde schimbările de calitate sau progresele tehnologice care ar putea spori valoarea produsului. De exemplu, un telefon mobil oferă astăzi mult mai multe funcționalități decât un telefon de acum zece ani, chiar și la un preț similar. Astfel, metricile bazate exclusiv pe preț pot trece cu vederea anumite îmbunătățiri ale potențialului de cumpărare.

Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) Explicată

În timp ce inflația și indicii prețurilor interne măsoară puterea de cumpărare dintr-o țară, economiștii folosesc Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) pentru a o compara între țări. PPC urmărește să determine valoarea relativă a monedelor pe baza diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Aceasta ajută la înțelegerea câți bani sunt necesari într-o națiune pentru a cumpăra același coș de bunuri și servicii disponibil în alta.

Conceptul din spatele PPC

Principiul PPC se bazează pe „legea prețului unic”, care sugerează că bunurile identice ar trebui să coste la fel în diferite țări atunci când prețurile sunt exprimate în aceeași monedă, presupunând că nu există costuri de transport sau bariere comerciale. De exemplu, dacă un coș de bunuri costă 100 USD în Statele Unite și același coș costă 75 GBP în Marea Britanie, atunci cursul de schimb PPC ar fi 1 USD = 0,75 GBP. Dacă rata de piață publicată deviază semnificativ, aceasta ar putea indica o supraevaluare sau o subevaluare a unei monede.

De ce este importantă PPC

• Permite comparații economice mai precise între țări prin ajustarea în funcție de costul vieții și de nivelurile diferite ale inflației.
• Ajută companiile multinaționale și factorii de decizie să evalueze competitivitatea salarială și oportunitățile de investiții la nivel global.
• Banca Mondială și FMI utilizează cifrele PIB-ului bazate pe PPC pentru a compara producția economică a țărilor mai fiabil decât utilizând cursurile de schimb nominale.

Utilizări comune ale PPC

Instituțiile globale utilizează date ajustate în funcție de PPC pentru a compila clasamente precum PIB-ul (PPC), Indicele Dezvoltării Umane (IDU) și comparații ale consumului. De exemplu, PIB-ul Indiei ajustat în funcție de PPC se situează adesea semnificativ mai sus decât PIB-ul său nominal, deoarece bunurile și serviciile locale sunt mai ieftine în rupii în comparație cu cursurile USD.

Critici și limitări

• Diferențe în coșuri: Obiceiurile de consum variază foarte mult între țări, astfel încât coșurile standard utilizate pentru calcularea PPC pot să nu fie cu adevărat comparabile.
• Diferențe de calitate: Presupune că bunurile și serviciile au o calitate echivalentă, ceea ce s-ar putea să nu fie valabil la nivel global.
• Lacune în date: În țările în curs de dezvoltare, lipsa unor date fiabile privind prețurile poate distorsiona estimările PPC.

Indicele Big Mac

O măsură informală populară a PPC este Indicele Big Mac publicat de The Economist. Compară prețul unui Big Mac de la McDonald's în diferite valute pentru a determina dacă o monedă este supraevaluată sau subevaluată în raport cu dolarul american. Deși simplist, evidențiază principiul într-un mod accesibil și adesea se aliniază cu măsuri mai largi ale PPC.

PPC și evaluarea valutei

Pe termen lung, cursurile de schimb ar trebui teoretic să se îndrepte spre nivelul PPC. Divergența persistentă de la PPC poate afecta fluxurile comerciale, investițiile și presiunile inflaționiste. Din acest motiv, băncile centrale și economiștii monitorizează PPC ca ghid în discuțiile despre politica valutară.

În cele din urmă, deși nu este perfect, PPC rămâne unul dintre cele mai influente instrumente pentru evaluarea puterii de cumpărare transfrontaliere și corectarea distorsiunilor economice introduse de diferențele valutare nominale.