Descoperiți ce influențează spread-urile Forex și cum pot traderii să minimizeze costurile. Aflați de ce se măresc spread-urile și cele mai bune practici pentru a gestiona volatilitatea.
RISK-ON/RISK-OFF: IMPLICAȚIILE FX EXPLICATE
Regimurile de tip „risk-on/risk-off” descriu schimbări în apetitul investitorilor pentru risc, influențând performanța monedelor pe baza siguranței sau expunerii percepute.
Ce este un regim de tip „risk-on/risk-off”?
Piețele financiare oscilează adesea între două dinamici distincte ale sentimentelor, denumite în mod obișnuit regimuri „risk-on” și „risk-off”. Acești termeni descriu schimbările în apetitul investitorilor pentru risc, care influențează semnificativ clasele de active din întreaga lume, în special piețele valutare (FX). Înțelegerea acestor regimuri îi ajută atât pe investitorii instituționali, cât și pe cei individuali să anticipeze mișcările pe termen scurt și mediu ale valorii monedelor.
Risk-on descrie un mediu de piață în care investitorii manifestă un apetit puternic pentru risc. Încrederea în creșterea economică, dinamica geopolitică stabilă și politica monetară moderată stau de obicei la baza acestui regim. În aceste perioade, capitalul se transferă către active cu randament mai mare sau din piețele emergente, mărfuri, acțiuni și monede mai riscante, cum ar fi dolarul australian (AUD), dolarul neozeelandez (NZD) și randul sud-african (ZAR).
Mediilede aversiune la risc reflectă o retragere din fața riscului, adesea declanșată de temerile legate de recesiunile economice globale, conflictele geopolitice, amenințările pandemice sau politica monetară restrictivă. În astfel de situații, investitorii prioritizează conservarea capitalului, mutându-și frecvent portofoliile către active refugiu, inclusiv aurul, obligațiunile de trezorerie americane și așa-numitele „monede refugiu”, cum ar fi dolarul american (USD), yenul japonez (JPY) și francul elvețian (CHF).
Această schimbare binară a sentimentului are impact asupra alocărilor de portofoliu între clasele de active, dar influența sa asupra piețelor valutare este deosebit de pronunțată datorită naturii globale a monedelor și sensibilității acestora la fluxurile de capital. Frecvența și intensitatea acestor schimbări pot duce la volatilitate și pot modela oportunitățile de tranzacționare pentru participanții la piața valutară.
Aceste regimuri nu sunt întotdeauna clare și pot coexista sau se pot schimba rapid în funcție de fluxul de știri, deciziile băncilor centrale sau datele macroeconomice, ceea ce face esențială monitorizarea atentă a indicatorilor de sentiment și a tendințelor de poziționare de către participanți.
Indicatorii de risc comuni includ:
- Indici de volatilitate (de exemplu, indicele VIX)
- Spread-urile de credit pe piețele obligațiunilor
- Prețurile mărfurilor, cum ar fi petrolul sau cuprul
- Indici bursieri majori și tendințele de corelație
În concluzie, înțelegerea dinamicii de tip „risk-on/risk-off” oferă un cadru de bază pentru interpretarea schimbărilor mai ample ale pieței și alinierea strategiilor valutare în consecință.
Performanța valutară în medii cu risc ridicat
În timpul regimurilor cu risc ridicat, dorința de randamente mai mari îi determină pe investitori să urmărească perspectivele de randament și creștere, afectând direct dinamica cursului de schimb. Monedele legate de exporturile de mărfuri, de creșterea economică puternică sau de ratele dobânzilor ridicate se numără de obicei printre beneficiari.
Monede precum dolarul australian (AUD), dolarul neozeelandez (NZD) și dolarul canadian (CAD) câștigă adesea putere. Acestea sunt denumite „monede ale mărfurilor” datorită dependenței economiilor lor de exporturile de minerale și produse agricole. Atunci când investitorii devin mai încrezători în perspectivele economice globale, cererea de mărfuri crește, susținând aceste monede printr-o buclă de feedback pozitiv a comerțului și a investițiilor de capital.
Monedele piețelor emergente (ME), cum ar fi realul brazilian (BRL), randul sud-african (ZAR) și pesoul mexican (MXN), au, de asemenea, performanțe bune în regimuri cu risc ridicat. Acestea oferă randamente mai mari și, atunci când sentimentul global de risc se îmbunătățește, înregistrează intrări puternice, deoarece traderii caută să beneficieze de diferențialele de dobândă (trade-uri de tip carry) și de poveștile de creștere economică.
Dolarul american (USD) tinde să slăbească în aceste faze, în special față de monedele cu beta ridicat, reflectând cererea redusă de siguranță. Euro (EUR) poate, de asemenea, să înregistreze câștiguri dacă încrederea în redresarea zonei euro se aliniază cu apetitul pentru risc mai larg. Cu toate acestea, câștigurile JPY și CHF sunt adesea limitate sau negative, deoarece atractivitatea lor ca refugiu sigur scade în medii optimiste.
Diferențierea între factorii ciclici favorabili și factorii structurali în perioadele de risc este esențială. De exemplu, dacă Rezerva Federală a SUA menține o politică monetară relaxată alături de optimismul global, dolarul s-ar putea confrunta cu forțe negative compuse. În schimb, dacă divergența economică favorizează creșterea economică a SUA, în timp ce alte economii se luptă să se redreseze, dolarul ar putea totuși să obțină câștiguri în ciuda sentimentului predominant de atitudine pozitivă față de risc.
Teme cheie FX în timpul perioadei de atitudine pozitivă față de risc:
- Popularitate crescută a tranzacțiilor de tip carry trade datorită apetitului crescut pentru diferențialele de dobândă
- Puterea monedelor legate de mărfuri și a monedelor piețelor emergente
- Corelație pronunțată între piețele de acțiuni și monedele prociclice
- Cerere slabă pentru jocurile tradiționale de siguranță, cum ar fi USD, JPY și CHF
Traderii și investitorii care urmează o temă de atitudine pozitivă față de risc ar trebui să monitorizeze fluxurile de acțiuni, prețurile mărfurilor și așteptările privind ratele dobânzii. Acestea influențează direcțional ce țări și monede atrag capital, sporind potențialul de randament în strategiile FX prociclice.
Refugii sigure pe piețele cu risc redus
În regimurile cu risc redus, sentimentul pieței se schimbă rapid de la un comportament de căutare a randamentului la conservarea capitalului. Această schimbare are un impact profund asupra pieței valutare, reorganizând preferințele valutare în favoarea pozițiilor tradiționale defensive.
Dolarul american (USD) este adesea principalul beneficiar. Fiind monedă de rezervă mondială, susținută de o lichiditate profundă și de dominația globală a piețelor de capital americane, dolarul crește în perioadele de stres. Investitorii vând active de risc și repatriază fonduri în dolari americani, în special atunci când își dezactivează procesul de reducere a gradului de îndatorare sau acoperă poziții. În plus, băncile centrale pot crește rezervele în dolari ca parte a planurilor de contingență, consolidând puterea dolarului american.
Yenul japonez (JPY) prezintă o cerere de refugii sigure datorită statutului semnificativ de creditor extern net al Japoniei. În timpul crizelor, investitorii japonezi repatriază adesea veniturile din străinătate, susținând yenul. Moneda beneficiază, de asemenea, de randamente scăzute înrădăcinate, deoarece costul anulării tranzacțiilor de tip carry înseamnă că investitorii globali trebuie să răscumpere pozițiile în JPY vândute inițial în perioadele de risc pozitiv.
Francul elvețian (CHF) are, de asemenea, performanțe puternice în episoadele de aversiune la risc. Susținut de neutralitatea politică puternică a Elveției, de finanțele solide și de lipsa preocupărilor legate de datoria suverană, francul este considerat o monedă stabilizatoare de către investitorii macroeconomici globali. Banca Națională a Elveției poate interveni uneori pentru a limita aprecierea, pe care participanții la piață o urmăresc îndeaproape.
În schimb, monedele emergente cu randamente mai mari au cel mai mult de suferit. Constrângerile de lichiditate, fluxurile de capital volatile și creșterea primelor de risc declanșează adesea vânzări în monede precum lira turcească (TRY), peso-ul argentinian (ARS) sau randul sud-african (ZAR). Valutele de mărfuri (AUD, CAD) scad, de asemenea, în general, cu excepția cazului în care sectoarele de mărfuri subiacente amortizează impactul.
Caracteristici ale fluxurilor de valori refugiu în valute:
- Tendința de a favoriza valutele din țările cu excedente de cont curent
- Reducerea rapidă a tranzacțiilor de tip carry, stimulând valutele de finanțare precum JPY sau CHF
- Preferința pentru piețele valutare cu beta scăzut și profilurile de volatilitate cu randament scăzut
Nivelul de aversiune față de risc poate fi măsurat prin indicatori precum Indicele de Volatilitate CBOE (VIX), spread-urile swap-urilor pe deficiențe de credit sau randamentele obligațiunilor suverane. Acestea acționează ca indicii vizuale pentru sentimentul de acoperire a riscului în timp real, informând traderii dacă să se orienteze către strategii de valori refugiu.
Pe scurt, gestionarea unui portofoliu valutar într-un climat de aversiune față de risc implică o rotație rapidă către valute defensive, o gestionare disciplinată a expunerii și o atenție atentă la schimbările de corelație între instrumentele macro. Înțelegerea modului și momentului în care valorile refugiu câștigă teren este esențială în atenuarea scăderilor în timpul turbulențelor pieței.
S-AR PUTEA SĂ TE INTERESEZE ȘI
